Deprecierea leului este unul dintre cele mai discutate subiecte economice ale anului 2025. Cursul euro a urcat la 5,10 lei, depășind pragul de 5 lei pentru prima dată în istorie. Această evoluție aduce provocări semnificative pentru economie, companii și populație. În acest articol, analizăm cauzele principale ale deprecierii leului, impactul asupra economiei României și ce soluții pot fi implementate.
Ce înseamnă deprecierea leului?
Deprecierea leului înseamnă scăderea valorii monedei naționale față de euro. Astfel, pentru a cumpăra 1 euro, sunt necesari mai mulți lei. De exemplu, dacă la începutul anului un euro costa 4,97 lei, acum costă 5,10 lei.
Consecințe:
- Creșterea prețurilor la produsele importate.
- Creșterea ratelor la creditele în euro.
- Pierderea puterii de cumpărare a populației.
Care sunt principalele cauze ale deprecierii leului:
1. Inflație ridicată în România
România continuă să aibă o rată a inflației peste media europeană. Potrivit datelor INS, inflația anuală în martie 2025 a fost de 7,2%, comparativ cu 2,5% în zona euro. Inflația ridicată reduce atractivitatea investițiilor în lei și slăbește moneda națională.
2. Deficit bugetar major
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB, conform Ministerului Finanțelor. Această situație fiscală fragilă determină investitorii să evite expunerea pe active denominate în lei.
3. Deficit de cont curent
Deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB, ceea ce înseamnă că economia consumă mai mult decât produce. Cererea ridicată de valută duce la deprecierea leului.
4. Instabilitate politică
Crizele guvernamentale și lipsa de predictibilitate în politici publice afectează încrederea investitorilor și favorizează fuga capitalului.
5. Politică monetară relaxată
Banca Națională a României (BNR) a menținut o politicare monetară prea relaxată comparativ cu alte state din regiune, ceea ce a redus atractivitatea leului ca activ de investiție.
Sursa: BNR.ro – Raport stabilitate financiară.
Impactul deprecierii leului asupra economiei
Inflație accelerată
Scumpirea bunurilor importate și a materiilor prime duce la majorarea prețurilor în toate sectoarele economice.
Rate mai mari la credite
Creditele în euro și, indirect, cele în lei, vor avea costuri mai mari pentru populație și firme.
Consum în scădere
Prețurile ridicate și dobânzile mai mari reduc consumul intern, motor important al crețterii economice.
Creșterea poverii datoriei externe
Datoriile statului și ale companiilor denominate în euro devin mai greu de rambursat.
Risc de stagflație
O combinație de inflație ridicată și stagnare economică este un scenariu extrem de periculos.
Citește și: Ce este inflația și cum ne afectează banii?
Exemplu istoric: Criza financiară 2008-2009
În timpul crizei financiare globale, leul s-a depreciat brusc, iar efectele au inclus creșterea ratei șomajului la peste 8% și scăderea PIB-ului cu 7% în 2009.
Măsuri pentru stabilizarea leului
- Intervenție BNR pe piața valutară prin vânzare de valută.
- Majorarea dobânzii cheie pentru a atrage capitaluri străine.
- Reducerea deficitului bugetar prin politici fiscale mai stricte.
- Absorbția fondurilor europene pentru injectarea de capital în economie.
- Stimularea exporturilor și a producției interne.
- Sprijin targetat pentru populația vulnerabilă.
Ce riscuri apar dacă nu se iau măsuri?
- Continuarea deprecierii leului spre 5,2-5,3 lei/euro.
- Creșterea inflației peste 10%.
- Intrarea în recesiune economică.
- Creșterea șomajului.
- Degradarea ratingului de țară.
Deprecierea leului de la 4,9 la 5,10 lei/euro este un semnal de alarmă major pentru economia României. Măsurile rapide și eficiente sunt esențiale pentru protejarea stabilității financiare și a nivelului de trai al populației. În lipsa unor acțiuni ferme, riscurile economice și sociale ar putea deveni mult mai dificile de gestionat în perioada următoare.
