Inteligența artificială (IA) nu mai este doar un concept futurist – ea influențează deja decisiv piața muncii la nivel global și devine tot mai prezentă în România. Dar care este impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii din România? Acest articol te ajută să înțelegi transformările, riscurile și oportunitățile generate de IA, bazându-ne pe date concrete și studii realizate recent.
1. Cât de expusă este forța de muncă din România?
Potrivit ultimului raport al OECD din 2024, 12,3% dintre angajați români sunt într-un risc ridicat de automatizare, adică peste un sfert din sarcinile lor pot fi automatizate. Acest procent este ușor peste media OECD (12%).
Mai mult, 20,4% dintre angajați sunt expuși la IA generativă, ceea ce înseamnă că cel puțin 20% din sarcinile lor ar putea fi executate de AI mai rapid și mai eficient.
Statisticile regionale arată și mai multă variabilitate:
- În regiunea București–Ilfov, procentul celor expuși la IA generativă este de 35,7%.
- În nord-estul țării, se menține la 14,7%.
Aceasta relevă o polarizare între mediul urban și rural: zonele urbane sunt mult mai expuse la impactul tehnologic.
2. Cum percep românii IA și impactul ei în cariere?
Întrebări recente în rândul angajaților relevă că AI este percepută în mod ambivalent. Un sondaj realizat în iunie 2025 arată că majoritatea românilor privesc IA drept o oportunitate, însă aproape jumătate (50%) se tem de pierderea locului de muncă.
Astfel:
- 76% cred că IA poate fi oportună,
- 50% se tem totuși de efectele negative,
- iar 64,6% cer politici de recalificare profesională și susținere din partea statului.
Oamenii recunosc beneficiile IA – productivitate sporită, sarcini automatizate, flexibilitate –, dar rămân preocupați de riscul înlocuirii.
3. Locurile de muncă cel mai vulnerabile
Cele mai expuse meserii sunt în principal cele repetitive sau de rutină:
- introducerea de date (până la 30% automatizabil până în 2030),
- contabili (până la 20% locuri de muncă eliminate),
- asistenți administrativi,
- operatori de call-center,
- designeri grafici aflați la început de carieră.
Un articol recent arată că 41% dintre angajatorii globali anticipează reduceri de personal între 2025 și 2030, ca urmare a implementării inteligentei artificiale.
Totuși, studiile OECD arată că anumite roluri expuse la IA generativă pot beneficia în realitate – productivitatea și numărul locurilor de muncă au crescut pentru angajații calificați.
4. Oportunitățile generate de IA
4.1 Automatizare + creștere
Contrar fricii generalizate de pierdere a joburilor, raportul OECD arată că, între 2012 și 2022, angajarea a crescut în ocupările cu expunere ridicată la IA, comparativ cu cele cu expunere redusă.
De exemplu, profesiile în IT, inginerie, management și științe – adesea expuse la IA – au înregistrat o creștere a angajărilor. Angajatele, în special, au înregistrat o creștere comparativ mai mare – ponderea femeilor în poziții de management a crescut de la 25% la 39%, între 2012 și 2022.
4.2 Creșterea salariilor și eficiență
Expunerea la IA a fost corelată cu creștere salarială și stabilitate în carieră. Persoanele cu studii superioare au beneficiat cel mai mult: au câștigat mai mult și au fost mai puțin afectate de fluctuații job-urilor.
4.3 Noi forme de ocupare
Crearea de locuri de muncă în economia „gig” (freelance, consultanță) a fost accelerate de IA. PwC România a raportat în 2024 că 70% din angajații români doresc să folosească IA pentru recalificare, iar 40% speră la creșteri salariale datorate IA.
5. Rolul guvernului și al politicilor publice
5.1 Strategia națională pentru IA – 2024‑2027
România a lansat o Strategie națională pentru IA, cu axa pe reglementare, etică, inovare și integrare în sectorul public. Scopul este ca până în 2030, 70% din companii să adopte tehnologii IA, contribuind la un plus de 1,2% PIB anual.
Ministrul Economiei, Radu‑Dinel Miruță, a susținut că IA nu reduce locurile de muncă, ci le transformă și le plătește mai bine – comparând trecerea de la potcovari la mecanici după apariția motorului termic.
5.2 Dezvoltarea competențelor
Conform unei analize din Bihor, suntem deja în stadii pilot de dezvoltare a competențelor digitale și de inteligență artificială în școli și IMM-uri. Educația și formarea continuă (reskilling/upskilling) sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii.
În plus, doar 2% dintre companiile românești folosesc IA, față de 8% media UE, deși 40% plănuiesc să investească în următorii 5 ani.
6. Provocări și riscuri
6.1 Disparități regionale și educaționale
Expunerea la IA este concentrată în mediul urban și în muncitorii calificați. Aceasta crește riscul ca zonelor rurale sau personalului slab calificat să le rămână în urmă.
6.2 Risc de inegalitate
Deși IA creează oportunități, acestea sunt adesea privilegiate — pentru angajații educați și de nivel mediu spre superior. Persoanele cu nivel scăzut de educație sau vârsta înaintată pot fi lăsate în urmă.
6.3 Reglementare și etică
Aplicarea IA în resurse umane ridică întrebări critice: confidențialitatea datelor, discriminarea algoritmică, transparența deciziilor sunt esențiale. Politicile trebuie să fie proactive, nu reactive.
7. Recomandări pentru adaptare
- Educație continuă – cursuri online în AI, IT, comunicare digitală.
- Accent pe abilități complementare IA: gândire critică, creativitate, etică.
- Sprijin regional – dezvoltarea infrastructurii digitale în zone cu risc.
- Colaborare public–privat – universități, companii și stat în coeziune.
- Reglementare clară – pentru garantarea accesului echitabil și protecția angajaților.
În România, inteligența artificială transformă piața muncii, nu doar eliminând sarcini repetitive, ci și creând oportunități mai bine plătite și specializate. Peste 12% din angajați sunt la risc de automatizare, iar 20% sunt deja expuși la IA generativă. În același timp, studiile OECD evidențiază că ocupările expuse la IA au înregistrat creștere de angajare și venituri mai ridicate.
Crucial pentru viitor este recalificarea profesională, reglementarea corectă și investițiile în infrastructură și competențe – astfel încât IA să devină un motor de prosperitate, și nu un factor de excluziune.
