Bursele globale de valori au înregistrat miercuri evoluții diametral opuse. În timp ce piețele din Asia au suferit scăderi masive, investitorii din Europa și Statele Unite au avut o reacție mult mai calmă și optimistă.
Prăbușirea piețelor asiatice: Dependența de energie își spune cuvântul
Acțiunile asiatice au scăzut brusc, marcând o lichidare record (selloff) în Seul, în contextul în care investitorii sunt tot mai îngrijorați de creșterea prețurilor la petrol într-o regiune dependentă masiv de importurile din Orientul Mijlociu.
- Coreea de Sud: Indicele Kospi s-a prăbușit cu 12%, după un declin de 7% înregistrat marți. Indicele a fost afectat în mod special de vânzările masive ale acțiunilor companiilor de cipuri, „după câteva creșteri excepționale înregistrate anul acesta de câteva nume mari din industrie”, a explicat Neil Wilson, strateg la Saxo.
- Japonia și Taiwan: Indicele japonez Nikkei a închis în scădere cu 3,6%, iar indicele taiwanez TSEX 50, de asemenea puternic expus pe sectorul producătorilor de cipuri, a scăzut cu 4,1%.
- China și Hong Kong: Hang Seng (Hong Kong) a încheiat ședința cu un minus de 2%, în timp ce Shanghai Composite a scăzut cu aproape 1%.
Economiile asiatice se bazează enorm pe petrolul din Orientul Mijlociu, transportat prin Strâmtoarea Hormuz, controlată parțial de Iran. Navigația prin această cale maritimă s-a oprit aproape complet, tăind accesul restului lumii la marea majoritate a exporturilor de energie din Golf. Anul trecut, peste 80% din țițeiul transportat prin strâmtoare a avut ca destinație Asia, conform unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie pe baza datelor Kpler.
Îngrijorările privind perturbarea aprovizionării globale cu energie l-au determinat marți pe președintele SUA, Donald Trump, să dispună acordarea de „asigurări și garanții” din partea guvernului american pentru navele care tranzitează Golful. De asemenea, Trump a declarat că marina americană va escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz „dacă va fi necesar”.
Prețul petrolului crește, bursele din SUA și Europa rezistă
În ciuda intervențiilor, cotațiile petrolului și gazelor naturale și-au continuat ascensiunea miercuri:
- Țițeiul Brent (etalonul global) a crescut cu 1,5% în tranzacțiile de dimineață, ajungând la 82,6 dolari pe baril.
- Țițeiul WTI (etalonul american) a înregistrat un avans de 0,74%, până la 75 de dolari.
În Europa, bursele din Londra, Frankfurt și Paris au intrat pe teritoriu pozitiv, după ce marți închiseseră în scădere puternică. Contractele futures din SUA au indicat, de asemenea, o deschidere ușor pe plus, investitorii americani continuând să ignore potențialele consecințe economice ale războiului.
„Investitorii din SUA sunt mai concentrați pe ceea ce ar face Trump, dar subestimează modul în care ar putea reacționa Iranul”, a notat miercuri Mohit Kumar, analist la Jefferies. El a adăugat totuși: „Rămânem în tabăra celor precauți și nu suntem gata să cumpărăm pe această piață.”
Ce înseamnă acest lucru pentru Europa și România? (Perspectivă GEO-Economică)
Economiștii avertizează că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea crește inflația și ar putea încetini creșterea economică la nivel mondial.
Spre deosebire de Statele Unite, care sunt un exportator net de petrol și prin urmare mai puțin expuse, Europa (implicit și România) rămâne vulnerabilă la șocurile prețurilor la energie. Pentru consumatorii și companiile din România, o barilă de petrol mai scumpă se traduce direct în costuri mai mari la pompă, creșterea prețurilor de transport și, inevitabil, noi presiuni inflaționiste asupra bunurilor de larg consum.
